Lebăda

Una dintre cele mai frumoase constelaţii de pe cerul nopţii este Lebăda, ştiută şi drept Cygnus. Lebăda este foarte elegantă şi are aripi mari ce în mişcare alunecă pe Calea Lactee. Datorită formei sale, este deseori numită Crucea Nordului. Constelaţia este una din cele 48 de constelaţii antice, care au fost menţionate de Ptolemeu. Telescopul spaţial "Kepler" a descoperit recent o altă "Lebădă", la aproximativ 2000 de ani lumină distanţă, într-un alt sistem solar care cuprinde şase planete.
 
Formă şi poziţie:
Cele două linii de stele dau o impresie uimitoare acestei constelaţii. Cea mai luminoasă stea, Deneb, reprezintă coada iar restul reprezintă lebăda şi lungul ei gât întins. Pe lângă Lebădă trece banda luminoasă a Căii Lactee iar asta face din ea o suprafaţă de observaţie foarte interesantă.
 
Ascensia dreaptă: 19h 07m până la 22h 03m
Declinaţia: +27 până la +61 grade
 
Cea mai luminoasă stea: Deneb (Alpha Cygni)
 
Mitologie:
Se spune că zeul grec Zeus a sedus-o pe Leda după ce acesta se transformase într-o lebădă. Zeii se transformau deseori în animale, pentru a nu fi recunoscuţi drept zei. Leda era soţia regelui spartan Tyndarus şi au petrecut noaptea împreună. Mai târziu, ea a depus două ouă, unul de natură divină, iar celălalt era uman, deci muritor. Din oul divin au ieşit Elena şi Polux. Despre Elena, ştim că era considerată cea mai frumoasă femeie a timpului ei. Frumuseţea ei era aşa de impresionantă, încât fiecare om care o vedea pe Elena, dorea să o aibă. Chiar de la 12 ani, ea a fost răpită de Tezeu şi Piritus şi apoi eliberată de către fraţii ei. Din celălalt ou, au ieşit Clitemnestra şi fratele geamăn al lui Polux, Castor. Pentru a onora această dublă procreaţie, Lebădă a fost aşezată pentru vecie în ceruri.
 
Cel mai bun anotimp pentru observaţie: Vara
 
Constelaţii vecine: Regele Etiopiei, Dragonul, Lira, Şopârla, Vulpea, Pegas